Circadians: Chaos Order

Cutremurele initiale au fost doar niste tremuraturi minore, dar pe masura ce pamantul a inceput sa se crape, la fel s-a intamplat si cu sentimentul nostru de siguranta. Am privit cum stancile din Hytazch se prabuseau in mare. Copaci stravechi, inghititi de cavernele de dedesubt. Pe masura ce apele cresteau, un vuiet puternic s-a auzit peste campii. Acesta nu era un strigat de necredinta sau durere, ci de jubilare. Cantecele au inceput sa umple aerul in timp ce gazdele noastre, altadata pasnice, se pregateau acum de razboi. Deodata, la orizont, ceea ce pareau a fi niste fascicule uriase de energie au tasnit in adancurile spatiului, inainte de a disparea din nou. In ciuda undei de soc inevitabile care se indrepta spre noi, clanurile au continuat sa aclame in timp ce se grabeau spre originea stralucirii. Ce ar putea cauza o asemenea euforie? De ce sa abandonam prudenta in favoarea haosului? Am ratat cumva ceva - o neintelegere cruciala a acestei planete si a locuitorilor sai? Ajunsi la fata locului, am fost imediat aruncati in combat. De-a lungul peisajului se aflau sase structuri masive, dominand fortele care luptau mai jos. Pareau sa pulseze si sa palpaie intr-o ceata aurie. Ar putea fi acestea relicvele antice despre care vorbea Oxataya? Sunt atat de multe lucruri pe care inca nu le intelegem, dar nu putem ceda in fata indeciziei.